Mie imi place sa traiesc printre vise. Imi mai place cateodata sa traiesc foarte intens, haotic as putea spune. Cand vreau sa evadez, evadez. Am un numar. El ma duce in locuri dintr-o alta dimensiune, cu oameni ciudat de diferiti si mirosuri tari. Ma linistesc. Noi nu dormim, suntem primii ce dam “buna-dimineata” porumbeilor si dansam pe terasele goale din Piata care el stie ca-mi place tare.
“Ma distreaza umbrele noastre”, zice. “Sa nu te indragostesti de mine”, zic, sa nu uite ca-s in doliu.
Dupa-dimineata urmeaza nebunia de la casa cu molii, unde se beau prafuri albe cu apa de pe teava si copii care fac pipi noaptea in pantaloni te trag de cercei.
Un “dute-vino” infinit pana data viitoare cand apas zero… adica joi.
