Astazi… Paris. Mii de bilute de mii de culori care m-au facut sa transpir. Alte idei, de afaceri. Materiale de toate culorile, texturile si dimensiunile posibile. Sute de tutoriale si tipare. Elastice, dantela, macrameu. Natura pentru imaginatie. Entuziasm pana la masina de cusut, strecuratoare de rabdare.
Fata din statia de 19 care danseaza pe varfurile cizmelor uzate, cu palarie si ochi falsi ca si ai mei, doar mai rotunzi s-a indragostit… de mine. In fir, gandurile se pot citi pe buze. Zambete in amintirea noptilor trecute, presupun. Nu exista oameni urati.
Si s-a intunecat, doar e anotimpul esarfelor justificate. Alerg cu spatele catre lume.
Un respiro. Doamne, ce frumos e! Miroase a ceata amestecata cu frunze umede. Si cantecele mele ce suna a victorie. Viata asta neobisnuit frumoasa atunci cand iesi din masa asta de frustrati, (prea)ocupati, stresati, cand iesi din tiparele trasate de ei, si te bucuri de lucruri simple si cu adevarat dragi sufletului tau.
Maine o pot lua de la capat, si mai bine, si poate am sa reusesc!
